Cenaclul ,,Pavel Dan” al Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara
E.B. (anii 2000)
EUGEN BUNARU
DESCRIERE/Scurt istoric:
Trecutul a impus un blazon. Prezentul ne dă speranțe. Viitorul va decide !
Cenaclul ,,Pavel Dan” al Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara a aniversat, în toamna lui 2023, 65 de ani de existenţă activă, neîntreruptă. Momentul a fost marcat nu doar festiv, ci și prin editarea și publicarea unei frumoase antologii poetice, de etapă : ,,Pavel Dan” – 65 Carapacea de aur, incluzând pe cei mai reprezentativi membri ai actualei grupări cenacliste.
Nu voi face, fireşte, decât să (mă) repet afirmând, că, în acest răstimp, cenaclul a făcut, adică a scris istorie literară. Că, la rândul ei, istoria acestui autentic topos literar, (purtând, sperăm cu cinste, numele unui important prozator ardelean interbelic) a fost marcată de ,,trecerea”, prin spaţiul său – un generos şi legendar, deja, spaţiu pentru minte, inimă şi literatură – a unor scriitori (poeţi, prozatori, critici literari, eseişti) de prim plan ai literaturii române contemporane: Sorin Titel, Livus Ciocârlie, Şerban Foarţă, Cornel Ungureanu, Adriana Babeţi, Andrei Ujică, Duşan Petrovici, Traian Dorgoșan, Crișu Dascălu, Marcel Turcu, Alexandru Ruja, Aurel Turcuș, Silviu Guga, Lucian Alexiu, dar şi a unor optzecişti & nouăzecişti, reprezentativi, unii de certă notorietate naţională, precum Ion Monoran (+), Mircea Bârsilă, Petru Ilieşu, Ioan T. Morar, Simona-Grazia Dima, Eugen Bunaru, Adrian Derlea (+), Marcel Tolcea, Ioan Crăciun(+), Gheorghe Pruncuț (+), Marcel Sămânță, George Lână, Marius Morariu, Gheorghe Mocuţa (+), Vasile Rodian (+), Lucian Scurtu, Daniel Vighi (+), Viorel Marineasa, Mircea Pora, Lucian P. Petrescu, Gheorghe Secheșan, Andrei Bodiu (+), Rodica Draghincescu, Simona Constantinovici, Mihai Octavian Ioana (+), Daniela Raţiu, Robert Şerban, Adrian Bodnaru, Marian Oprea şi, desigur, lista (cu omisiuni inerente) ar putea continua ajungând până la mai tinerii confraţi, douămiiştii şi postdouămiiştii, ,,câţiva foarte buni scriitori ai viitorului” (Felix Nicolau), dar de ce nu, deja ai prezentului: Tudor Creţu, Alexandru Potcoavă, Cătălina George, Adriana Tudor Gâtan, Andra Mateucă, Moni Stănilă, Alexandru Colţan, Ana Puşcaşu, Beatrice Serediuc, Bogdan Munteanu, Aleksandar Stoicovici, Marius Aldea, Raul Bribete, Nicoleta Papp, Andrei Ene, Mariana Gunţă (+), Lera Kelemen.
Recent, iată, putem vorbi de o nouă promoţie paveldanistă, de tineri scriitori, poeţi/poete, în majoritate, dar și prozatori, care se afirmă tot mai pregnant în circuitul național al celei mai tinere generații: Ciprian Baciu (pt. moment, retras), Ionuț Manea, Anastasia Coste, Vali Botezatu, Delia Costea, Izabela-Elena Radosevici, Mihaela Farcaş, Alexandra-Iasmina Panc, Cristian Căliman, Marius Dimcea, Răzvan Stoicovici, Vlad Ciurescu, Floricel Bogdan, Dan Spătariu, Octavian Hrițcu. Cei mai mulţi sunt incluşi în antologia aniversară, Carapacea de aur, amintită mai sus. Trei dintre ei au debutat, deja, editorial : Ionuţ Manea, Anastasia Coste şi Izabela Radosevici, bucurându-se de bune aprecieri deopotrivă din partea publicului ca și din partea criticilor care le-au comentat cărțile. Cel mai titrat este Ionuț Manea, firește și grație, dincolo de talentul veritabil, avansului de vârstă. I-am putea aminti aici, sperând că nu vom deranja orgolii, pe Alexandru Higyed, pe Denisa Ștefan și pe Alina Dumitrescu, ale căror cărți (A. Higyed, aflându-se la a doua carte publicată) au avut frumoase ecouri și receptări în presă, toți trei având, de drept, în parcursul lor scriitoricesc, și o perioadă semnificativă de apartenență la Cenaclul ,,Pavel Dan”.
Majoritatea celor ,,nominalizați” mai sus sunt, de asemenea, incluși în antologii prestigioase, au publicat în reviste și pe platforme cuturale/literare de prim-plan, au participat la lecturi publice și festivaluri de poezie în Timișoara, Cluj, București, Iași (la Atelierul de lectură Junimea XXI, coordonator de poetul Cătălin-Mihai Ștefan), Arad, Jimbolia, Lugoj, Săvârșin. I-am putea aminti aici, sperând că nu vom deranja orgolii, pe Alexandru Higyed, pe Denisa Ștefan și pe Alina Dumitrescu, ale căror cărți (A. Higyed, aflându-se la a doua carte publicată) au avut frumoase ecouri și receptări în presă, toți trei având, de drept, în parcursul lor scriitoricesc, și o perioadă semnificativă de apartenență la Cenaclul ,,Pavel Dan”
Aşa încât ceea ce mai trebuie adăugat (şi subliniat!) este (aparent) simplul fapt că Cenaclul ,,Pavel Dan” a fost, a rămas şi continuă să fie o grupare mereu vie, o stare de spirit, un nucelu vital al literaturii tinere din zonă. El şi-a păstrat mereu – adesea în pofida unor conjuncturi profund ostile, cu precădere cea din anii ,,întunecatului deceniu literar nouă” (Radu G. Ţeposu) – continuitatea şi un anumit tip de tinereţe şi insurgenţă creatoare, uneori cu accente de boemă şi de underground literar/artistic, conectat fiind, mereu, la un spirit critic, specific, de ,,prezervare şi augmentare a individualităţilor” (Daniel Vighi), la un prezent dinamic, deopotrivă al literaturii şi al istoriei, contrazicând, astfel, pesimismul acelora care, imediat după 1989, profeţeau agonia, ba chiar sfârşitul literaturii, al poeziei, în speţă, şi vedeau în ideea de cenaclu literar o formulă de exprimare depăşită, perimată. La extrema cealaltă, Marin Mincu (plecat şi el, pretimpuriu, dintre noi) întâmpina, cu nişte ani în urmă, cu bucuria şi generozitatea mentor(at)ului unei noi generaţii poetice, dar şi cu intuiţia axiologică a criticului de anvergură, ,,ieşirea”, sub auspicii de bun augur, pe tumultoasa scenă literară de la începutul mileniului III, a douămiiştilor timişoreni: ,,Poeţii tineri de la Timişoara se integrează şi ei în «respiraţia înnoitoare» a întregii generaţii douămiiste (…). Salutăm cu bucurie contribuţia tinerilor de la Cenaclul Pavel Dan la competiţia poetică neîntreruptă.” Personal, nu pot decât să subscriu la aceste aprecieri şi, desigur, să mă solidarizez cu altele, similare, venind ,,din afară”: ,,Categoric, Cenaclul ,,Pavel Dan”, care are şi o tradiţie în spate, există pe hartă”. (Cristina Ispas) sau: ,,Cenaclul ,,Pavel Dan” e un brand bun, are tradiţie şi ştaif…” (Radu Vancu).
Cred, finalmente, că, dincolo de polemici, aserţiuni şi argumente (împotrivă sau pro domo), cu doza lor inevitabilă de subiectivism şi relativism, cea mai elocventă pledoarie în favoarea unei solidarităţi de grup/de grupare literară ar putea fi însuşi pariul existenţial al fiecărui autor în parte: pe literatură, pe propriul destin creator. Pe sigurătatea alergătorului de cursă lungă. Blazonul există, îl certifică nume prestigioase de scriitori ,,paveldaniști”. Prezentul ne dă speranțe. Viitorul va decide ! … Peste un an și un pic, Casa de Cultură a Studenților dun Timișoara va aniversa frumoasa, fabuloasa vârstă de 70 de ani! Cenaclul ,,Pavel Dan”, cu un an mai tânăr, va participa, solidar, anticipat! Iar Poezia Merge Mai Departe ! Sperăm, și CENACLUL !
18 februarie 2026
CORNEL UNGUREANU: Despre spiritul tânăr în literatură…
,,Este greu, într-o lume care a mutat, uneori cu o grabă ciudată, accentele asupra spiritului tânăr, asupra înnoirilor spectaculoase, să comentezi două decenii de literatură , aşa cum s-a înfiripat, a crescut, s-a afirmat prin concursurile organizate de cenaclul «Pavel Dan». E greu, fiindcă, pentru mulţi dintre studenţii premiaţi aici, scrisul a fost doar un câmp de încercare al inteligenţei şi sensibilităţii, al «artei literare». Vor reveni la literatură? Au renunţat la dialogul cu editurile sau revistele culturale? E doar o retragere temporară? Alţii sunt, aşa cum arată şi mentorul cenaclului, Eugen Bunaru, prezenţe vii, modelatoare, în viaţa literară de azi. Premiile nu au făcut altceva decât să semnaleze capacitatea lor de a fi în prezentul scrisului. Au definit anumite Centre ale literaturii de azi. Mă bucur de premiile acordate, de pildă, scriitorilor din Bistriţa, din Sibiu, din Braşov sau din Iaşi. Acum, din Chișinău. Mă bucur să-i fi întâlnit la Timişoara şi să sper, împreună cu ei, că vor rămâne în România. Sau că se vor întoarce în România. Concursurile celor două decenii rămân, pentru cel care scrie Panorama literaturii române contemporane un moment de referinţă. O ofertă vie pentru cei care vor să înţeleagă scrisul tânăr de azi.”
22.10. 2018