mă-ntorc rarefiat cu ochi
de broscoi uneori am alt chip
cineva îmi polizează asperităţile
devin din ce în ce mai mic
cineva mă-mblânzeşte
mă-ntorc rarefiat cu ochi
de broscoi uneori am alt chip
cineva îmi polizează asperităţile
devin din ce în ce mai mic
cineva mă-mblânzeşte
Comments
cris
Mi se pare o poezie mult mai buna decat celelalte vechi, pe care le stiam explicite, foarte descriptive. Imi plac contrastele din poezia ta si […] Read MoreMi se pare o poezie mult mai buna decat celelalte vechi, pe care le stiam explicite, foarte descriptive. Imi plac contrastele din poezia ta si felul cum le simti si exprimi. Putine versuri, lasa spatiu imaginatiei si lucrurilor nespuse, asa cum imi place... Read Less
Ana Maria Puşcaşu
nu stiu daca e neaparat din cauza ca lasa spatiu imaginatiei... oricum eu cred ca textul are putere asa cum e el... dintr-o bucata!