Miercuri, 21 martie 2018
Ana Blandiana
Foto: Accademia di Romania din Roma
Ziua de 21 martie a fiecărui an a fost dedicată de către UNESCO rolului privilegiat al expresiei poetice în promovarea dialogului intercultural, comunicării şi păcii. Pentru a cincea oara consecutiv Ziua Mondială a Poeziei este celebrata la Roma.
Evenimentul, moderat de Maria Ida Gaeta, directorul Casei Literaturii din Roma și acompaniat de muzica interpretată de studenții Conservatorului din Roma, va include o serie de lecturi (în limba originală cu proiecția traducerii în italiană pe ecran), a cincisprezece poeţi invitați. România va fi reprezetată de un nume de referință al liricii contemporane: Ana Blandiana. Ceilalți invitați vor fi: Elke Laznia (Austria), Ivaylo Dimanov (Bulgaria), Luko Paljetak (Croația), Jan Wagner (Germania), Davide Rondoni (Italia), Krzysztof Koehler (Polonia), Nuno Júdice (Portugalia), Mila Haugová (Slovacia), Miljana Cunta (Slovenia), José Luis Piquero (Spania), Jesper Svenbro (Suedia), Michael Stauffer (Eveţia), Ömer Erdem (Turcia) și Ádám Nádasdy (Ungaria).
Evenimentul va avea loc miercuri, 21 martie 2018, la Conservatorul de Muzică Santa Cecilia din Roma (Via dei Greci 18), de la orele 18.30. Intrarea liberă în limita locurilor disponibile.
Cu ocazia participării la Ziua Mondială a Poezie 2018, Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu Universitatea „La Sapienza” și Libraria Assaggi, a organizat, luni, 19 martie și marți, 20 martie 2018, alte două evenimente dedicate operei poetei Ana Blandiana.
Mihai Eminescu – Criticilor mei
Multe flori sunt, dar puține
Rod în lume o să poarte,
Toate bat la poarta vieții,
Dar se scutur multe moarte.
E ușor a scrie versuri
Când nimic nu ai a spune,
Înșirând cuvinte goale
Ce din coadă au să sune.
Dar când inima-ți frământă
Doruri vii și patimi multe,
Ș-a lor glasuri a ta minte
Stă pe toate să le-asculte,
Ca și flori în poarta vieții
Bat la porțile gândirii,
Toate cer intrare-n lume,
Cer veștmintele vorbirii.
Pentru-a tale proprii patimi,
Pentru propria-ți viață,
Unde ai judecătorii,
Ne’ndurații ochi de gheață?
Ah! atuncea ți se pare
Că pe cap îți cade cerul:
Unde vei găsi cuvântul
Ce exprimă adevărul?
Critici voi, cu flori deșerte,
Care roade n-ați adus –
E ușor a scrie versuri
Când nimic nu ai de spus.