Întodeauna nou, visează prinţ,
de să-ţi ardă pleoapele că-ntrul lor
păsări zboară;
satu-i de piatră cu albe porţi, priviri
furişe, cu inele prinse de clipsuri
pe o sârmă de lung, satu-i ca nou,
întotdeauna, prinţe.
Strigi pe la porţi să ţi se deschidă.
Că păsările încă-ţi zboară-n chip
şi ei n-au fost cu pieptene-n mână
din pene să-ţi culeagă firele de păr.