În revista Luceafărul de dimineață, nr. 4, aprilie 2021, un număr bogat în articole, eseuri (printre ele: Tristan Tzara. Permanența poeziei), cronici literare, poezii, traduceri, pe care vă invităm să le descoperiți prin propria lectură, poetul și eseistul Mircea Bârsilă consacră o întreagă pagină (pag. 10) poetului Ion Monoran sub titlul: Poezia lui Ion Monoran.
Dintre multe observații de rafinată și profundă analiză a poeziei regretatului poet optzecist de prim-plan, desprindem: ,,Ion Monoran își «țese» poemele, bazându-se pe valorile tranzitive ale limbajului și pe o atitudine existențială care implică, într-o formă proprie, antilirismul. Împlinite sub semnul scriiturii revoltei și al biografismului cu valențe amare, vitalitatea și insurgența, disperarea contestatară și aparenta resemnare se contopesc în tiparele unui constant refuz al societății în care trăia și de care va fi depins condiția sa de «poet interzis» (apreciat și iubit doar de colegii de la Cenaclul Pavel Dan din Timișoara și de încă vreo câțiva poeți din țară).”
Și iată finalul articolului, marcat de același ton: ,,Criticii literari nu au luat în seamă decât arareori, deocamdată, cu excepția lui Cornel Ungureanu, valoroasa poeziei a lui Ion Monoran – scrisă în cea mai mare parte chiar în anii comunismului.”
Puteți accesa revista aici:
http://www.luceafarul-de-dimineata.eu/aprilie 2021
A consemnat E. B.

A consemnat E. B.