Semnal!
Au apărut Habitat și Maruth!
Dacă nu ați ajuns până acum în posesia lor, le veți putea obține: vă așteaptă, pe rafturile librăriilor, sau, prin comandă, (de la editură), Habitat de Alekdandar Stoicovici și Maruth de Marius Aldea, două cărți speciale de poezie, ambele apărute – după o pauză de tăcere de la debutul lor editorial în deceniul anterior – sub sigla editurii ART/pocket, inaugurând noua colecție de poezie coordonată de Mihók Tamás. Cărțile au fost lansate, cu succes, la Târgul de Carte Bookfest, București, mai 2025! Speciale, în opinia cititorului avizat, în primul rând, prin amprenta valorică a poemelor celor doi (încă) tineri poeți, având deja, în percepția criticii literare și a publicului cititor, grație ,,prestației” lor lirice, anterioare, o consistentă validare axiologică. Validare dobândită sub auspiciile afirmării unei, deja, noi, generații poetice: postdouămiismul. Și încă un detaliu biografic/biografist, din păcate, (credem), nesemnalat în CV-urile celor doi (oare să nu să nu fi dat bine la cartea lor de vizită?!…): atât Aleksandar Stoicovici cât și Marius Aldea au fost, la finele deceniului întâi și la începutul deceniului doi al noului mileniu, membri proeminenți ai cenaclului ,,Pavel Dan”. Vă vor convinge, sperăm, imaginile de mai jos. Până atunci, felicitări celor doi poeți din partea … Cenaclului ,,Pavel Dan”! Și, la mai mare, pe mai departe!
A consemnat Forum studențesc
Montaj: text, selecție poze: E.B.
Aleksandr Stoicovici
Marius Aldea
familist
îmi puneam singur piedică pe dimitrie cantemir. niciun suflet nu-mi zâmbea deși eram amuzant. mă mir. căutam doar să atrag atenția mă simțeam în viață de prea mult timp. și ceva îmi spunea că încă nu-i gata detenția. veneam de la interviul de angajare eram dichisit asta are asta n-are. care e câștigătoare mi-a zis hr-ista și zâmbea ca trista. eram binedispus am spus că sunt dispus să lucrez moca atunci pieptul ei a fremătat dospind ca coca. eu nu vreau bani eu sunt o comoară eu vreau liniște și pace dar dacă află soția mă omoară
acum iată-mă pe trotuar într-un moment maniacal. adun rahatul de câine în care ar putea călca trecătorii orbi. îl arunc în pubelă și-mi pare rău că deranjez civilizații întregi de microbi. îmi pun piedică singur. de când mă știu m-am autosabotat dar mi-a zis odată o fată că nu prea contează asta dacă ești bun la pat. decât bun la pat mai bine bun pe patul de moarte. să-ți privești sfârșitul cum ți-ai privit nașterea cu inconștientă seninătate
aștept la semafor și când se face verde mă așez să fac flotări pe bietele zebre. și niciun suflet nu râde. le simt tălpile negre cum mă calcă pe degete niciun suflet nu râde. le simt tălpile negre cum mă calcă pe degete. orașul e o placă zgâriată care se învârte asta nu e muzică astea sunt gemete
mă plictisesc de momentul vizionar mă simt ca un călugăr budist neînțeles de flăcările care îl cuprind. așa că mă caut în buzunar scot bani și opresc un taxi de la firma baobab mă duci șefu până la periferie? dar mai întâi la dristor kebab. am acasă femeie gravidă vrea cu sos de usturoi. mă așteaptă la margine de pădure cu pântecul cald sânii goi și gura plină de mure. o să scuipe spre mine cerneală dacă nu îi duc haleală. te rog bossulică dacă vrei rămâi la masă că am făcut ieri saramurică. du-mă la femeia mea să râdă de mine o să nască băiat mâine-poimâine. în fiecare zi îi spun: bun la pat bun pe patul de moarte. ce contează-i să-ți privești sfârșitul cum îți privești și nașterea cu inconștientă seninătate
Cu Eminescu, la ICR Budapesta, aprilie 2012
La ICR Budapesta 2012
La ICR Budapesta – aprilie 2012
Pe terasa cabanei, în tabăra literară de la Crivaia, împreună cu Aleksandar Stoicovici, Marian Oprea, Beatrice Serediuc și Ionuț Ionescu, în august 2010.
În sala de cenaclu, după o festivitate de premiere la Concursul de Creație Pavel Dan. Unul dintre premianți – Vlad Pojoga de la Zona Nouă. 17.11. 2012
