Sub titlul ,,30 pt. 2020 (II)”, Claudiu Komartin a publicat recent, (19 ianuarie), pe blogul personal, un nou articol, în continuarea bilanțului, dintr-un articol precedent, al anului editorial, poetic, 2020.
Ne bucură consemnarea unor autori de sorginte timișoreană-paveldanistă ale căror cărți au apărut în anul recent încheiat sub sigla unor edituri timișorene emblematice. Îi veți recunoaște în textul (decupat din articol) de mai jos, numele lor fiind marcate cu bold:
,,Am lăsat special la urmă patru cărți ale unor scriitori trecuți de patruzeci de ani (ba chiar unul dintre ei, eseistul și prozatorul Horia Dulvac, proaspăt sexagenar) care au publicat în 2020 primul lor volum de poezie, niciunul dintre ei nefiind însă debutant: Ciprian-Ionuț Baciu, Telegrame în așteptare (Editura Universității de Vest, 2020); Ovidiu Baron, liniștea de suprafață (Tracus Arte, 2020); Goran Mrakić, Lumea e cămașa mea de forță (Brumar, 2020 – prima carte de poezie în românește, având peste 250 de pagini, a poetului și prozatorului sârb din Timișoara) și Horia Dulvac, Nimeni nu-mi spunea (Diacritic, 2020). Scriitori stăpâni pe mijloacele lor, experimentați, care umplu bine pielea poetică pe care o îmbracă fiecare în aceste volume, arătând însă cu toții (așa îi simt) o disponibilitate mai mare pentru proză (toți fac poezie narativă, întinsă pe orizontală și pe verticală, cu grijă pentru amănunt și poveste – sau fixarea cadrului în care se desfășoară scenariul poematic). Una peste alta, o spun încă o dată, un an în care am avut ce citi.’’
E. B.
Iată link-ul pt. a citi întreg articolul: